Sud-coreenii devin mai tineri cu un an. Cum e posibil și de ce vor autoritățile să facă asta

Coreea de Sud va renunța la metoda sa tradițională de numărare a vârstelor și va adopta standardul internațional – o schimbare care va reduce cu unul sau doi ani vârsta persoanelor din documentele oficiale, dar care ar putea dura ceva timp până când se va integra în viața de zi cu zi.

Coreea de Sud renunță la metoda tradițională de numărare a vârstelor

Se consideră că sud-coreenii au un an la naștere, iar la fiecare 1 ianuarie se adaugă un an. Obiceiul neobișnuit – și din ce în ce mai nepopular – înseamnă că un copil născut în ajunul Anului Nou împlinește doi ani imediat ce ceasul bate miezul nopții.

Complicațiile nu se opresc aici: există un sistem separat pentru calcularea vârstei bărbaților care intră în serviciul național și a vârstei legale pentru a consuma alcool și a fuma. În aceste cazuri, vârsta unei persoane este calculată de la zero la naștere și se adaugă un an în ziua de Anul Nou.

Tradiția a atras critici din partea politicienilor care spun că țara, o mare economie asiatică și o putere tehnologică și culturală globală, pare să fie în urmă cu timpul. Președintele Yoon Suk-yeol a criticat metodele multiple de calcul al vârstei, considerând că acestea reprezintă o risipă de resurse.

Confuzia ar trebui să înceteze luna aceasta – cel puțin pe documentele oficiale – când vor intra în vigoare legile care stipulează utilizarea doar a metodei internaționale de numărare a vârstelor.

„Revizuirea are ca scop reducerea costurilor socio-economice inutile, deoarece disputele legale și sociale, precum și confuzia persistă din cauza diferitelor moduri de calcul al vârstei”, a declarat în parlament Yoo Sang-bum, din partea partidului de guvernământ Puterea Poporului, Yoo Sang-bum.

Ce spun oamenii despre schimbare

Jeong Da-eun, o funcționară în vârstă de 29 de ani, a declarat că este de acord cu schimbarea, deoarece întotdeauna a trebuit să se gândească de două ori atunci când a fost întrebată de vârsta ei atunci când se afla în străinătate.

„Îmi amintesc că străinii se uitau la mine cu nedumerire pentru că îmi lua atât de mult timp pentru a reveni cu un răspuns”, a spus ea. „Cine nu s-ar bucura să fie cu un an sau doi mai tânăr?”.

Originile sistemului sunt neclare. O teorie este că împlinirea unui an la naștere ia în considerare timpul petrecut în uter – cele nouă luni fiind rotunjite la 12. Alții îl leagă de un sistem numeric asiatic antic care nu avea conceptul de zero.

Explicațiile pentru anul suplimentar adăugat la 1 ianuarie sunt mai complicate. Unii experți indică teoria conform căreia vechii coreeni își plasau anul nașterii în cadrul ciclului calendaristic chinezesc de 60 de ani, dar, într-o perioadă în care nu existau calendare regulate, aveau tendința de a ignora ziua nașterii și pur și simplu adăugau un an întreg în prima zi a calendarului lunar.

Anul în plus la 1 ianuarie a devenit un lucru obișnuit pe măsură ce tot mai mulți sud-coreeni au început să respecte calendarul occidental.

Adunarea națională, care a aprobat schimbarea în această săptămână, a declarat că aceasta va „rezolva confuzia socială cauzată de utilizarea mixtă a calculelor privind vârsta și efectele secundare rezultate”.